Mini-ghid practic: Tipuri de backup și suporturi recomandate

Transformarea digitală a proceselor de business a făcut ca, în ultimii ani, backup-ul să câștige tot mai mulți adepți în rândul companiilor. Ce-i drept, popularitatea i-a fost amplificată și de reglementările în vigoare, cum este, de exemplu, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care prevede că organizațiile trebuie să aibă capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică.

Așa se face că, în ultimii trei ani cel puțin, cererea de soluții și servicii de backup a evoluat rapid, piața înregistrând creșteri anuale de peste 24%, conform estimărilor AMR.

58% din backup-uri eșuează

Ce nu spun însă cifrele de piață este că rata de succes a proceselor de backup realizate este, încă, scăzută, mai mult de jumătate (58%) dintre ele eșuând, potrivit "Veeam DataProtection Report 2021".

Rezultatele pe zona Europei de Est ale raportului Veeam citat – care a inclus companii din Polonia, Cehia, Ungaria și România – arată că:

O treime din companii se confruntă cu „availability gap“, respectiv o diferență prea mare între timpul în care reușesc să își restaureze aplicațiile și cel în care ar trebui să o facă pentru a minimiza pierderile.
68% au probleme cu „protection gap“, care reprezintă diferența dintre volumul de date pentru care fac backup în mod frecvent și cel pe care și-l pot permite să-l piardă în cazul unui incident (downtime neplanificat, atac ransomware etc.).
40% aleg metode inadecvate de backup, care nu le permit să respecte SLA-urile asumate.

În majoritatea cazurilor, explicația este simplă: oferta furnizorilor de soluții de backup s-a diversificat, tehnologiile și metodele de backup evoluând constant. Așa se face că, deși tot mai multe companii mici și mijlocii înțeleg necesitatea critică a backup-ului și sunt dispuse să investească, nu fac întotdeauna și cele mai bune alegeri.

Pentru a le veni în ajutor, specialiștii Medialine au realizat un mini-ghid al celor mai uzuale metode și recomandări de backup, care vă permit să faceți alegeri în cunoștință de cauza.

Principalele tipuri de backup

În mod tradițional, există trei metode principale de backup:

Integral („Full backup“) – prin intermediul acestei metode realizați backup-up-ul tuturor datelor (fișiere, foldere, aplicații, baze de date etc.). Este una din cele mai sigure soluții de a asigura disponibilitatea și intregritatea datelor, însă necesită mult timp pentru a fi realizată și supraîncarcă spațiul de stocare atunci când doriți să păstrați mai multe copii succesive. De aceea, multe companii optează pentru celelalte metode existente. Backup-ul integral excelează însă la capitolul viteză de restaurare, element-cheie în anumite situații, fiind recomandat cu precădere în mediile operaționale.
Incremental – are la bază un backup integral peste care adaugă ulterior, la fiecare sesiune, doar modificările survenite față de versiunile anterioare. Avantajele sunt evidente – timpul necesar actualizării backup-ului este mult mai scurt, iar spațiul poate fi gestionat mult mai flexibil. În funcție de politicile de retenție ale fiecărei companii, este recomandată realizarea la anumite intervale a unui nou backup integral. Dezavantajele principale – viteza de restaurare scăzută, iar dacă apare o eroare la nivel de increment este foarte posibil ca restaurarea completă să nu mai fie posibilă.
Diferențial – este o soluție intermediară, care combină cele două metode de mai sus – după un backup integral, sunt realizate copii subsecvente doar ale datelor care au fost create sau schimbate ulterior. Spre deosebire de cel incremental, backup-ul diferențial face copii ale tuturor fișierelor apărute după realizarea celui integral, nu doar ale modificărilor survenite față de backup-ul anteror. Dezavantajul major este că, în timp, modificările devin tot mai numeroase, astfel că spațiul și timpul consumate ajung să fie mai mari decât în cazul backup-urilor integrale.

„Variațiuni“ pe aceeași temă

La aceste trei metode principale se adaugă diverse „combinații“, dintre care cele mai utilizate sunt:

În oglindă („Mirror backup“) – este similar unui backup integral, creează o copie exactă a aceluiași set de date, însă, spre deosebire de metodele prezentate anterior, toate fișierele individuale sunt stocate nu într-un singur container (comprimat și/sau criptat), ci separat, exact cum sunt și la sursă. Avantajul este că fișierele din „oglindă“ pot fi accesate direct, fără a mai fi nevoie de operațiunile de restaurare. Dezavantajele constau în spațiul mare de stocare necesar, riscul crescut de acces neautorizat și corupere a datelor, pentru că atunci când un fișier sursă este șters, același lucru se întâmplă și în backup-ul în oglindă.
Incremental reversibil – este similar unui backup incremental: se realizează un prim backup integral, apoi se adaugă peste el toate modificările incrementale survenite, care însă sunt păstrate separat, astfel încât se poate reveni la versiunile succcesive ale fișierelor. Avantajele constau în posibilitățile avansate de restaurare, în timp ce dezavantajele – în consumul de spațiu de stocare și riscul de corupere a datelor.
Continuu („Continous backup“ sau „Continuous Dat a Protection“) – este similar unui backup în oglindă, peste care adaugă oportunitățile oferite de cel incremental reversibil, creând un backup care permite accesarea/restaurarea unor versiuni mai vechi ale datelor.
Sintetic integral („Synthetic Full Backup“) – este asemănător backup-ului incremental reversibil, doar că, după realizarea unor backup-uri incrementale, acestea sunt „sintetizate“ și aplicate peste un backup integral pentru a crea un nou backup consolidat de plecare.

La aceste „variațiuni“ se adaugă și backup-urile de tip „smart“, specifice fiecărui producător, care utilizează metodele prezentate în diferite combinații, scopul final fiind cel de a asigura economii de timp și spațiu, precum și garanția nivelului de disponibilitate.

Tipuri de suport utilizate

Eficiența metodelor de backup este influențată direct de suportul pe care sunt stocate datele.

În prezent cele mai utilizate sunt, încă, echipamentele Hard Disk (HDD), care pot asigura o capacitate de stocare de ordinul TB și o durată de viață între 5 și 10 ani. Principalul dezavantaj constă în viteza de scriere/citire mai mică, decât a SSD-urilor.

Solid State Drives (SSD) asigură și ele o capacitate de stocare de ordinul TB și au o durată de viață de 10 ani sau mai mare. Dezavantajele sunt reprezentate de prețul de achiziție mai mare decât al HDD-urilor și sindromul „morții subite“ – în momentul apariției unei defecțiuni, SSD-urile nu prezintă „simptome“ specifice, ca în cazul HDD-urilor, care să permită luarea măsurilor de prevenție.

Mai puțin folosit în prezent este backup-ul pe bandă, utilizat, în principal, pentru volumele mari de date. Avantajul principal constă în costul redus pentru capacități mari de stocare, dezavantajele – în viteza mică de restaurare, operațiunile specifice necesare și spațiul fizic necesar echipamentelor de backup pe bandă.

La aceste tipuri de suport se adaugă backup-ul livrat ca serviciu în cloud, care, la rândul său, se realizează pe HDD-urile și SSD-urile din centrele de date ale furnizorilor de servicii. Avantajele modelului backup as-a-Service sunt date de simplitatea în utilizare și scalabilitatea ofertei – capacitatea de stocare poate fi modificată flexibil în funcție de necesități –, precum și de garanția redundanței și securității datelor. Dezavantajele – costurile pot scăpa rapid de sub control dacă metodele nu sunt gestionate eficient, iar backup-ul și restaurarea datelor sunt direct dependente de disponibilitate și calitatea conexiunii online.

Alegerile nu sunt ușoare

58% din backup-uri eșuează pentru că eficiența lor este influențată de metodele utilizate, frecvența cu care sunt realizate, tipurile de date care sunt copiate și cerințele de restaurare.

Și nu în ultimul rând de strategiile alese. De exemplu, una dintre cele mai populare strategii de backup recomandată de specialiști este „3-2-1“. Regulile sunt clare: realizați 3 copii ale datelor, pe 2 suporturi de stocare diferite, iar o (1) copie a datelor trebuie păstrată offline, la distanță de sursa originală a datelor.

Aparent lucrurile sunt simple, însă trebuie să stabiliți:

Ce metode de backup folosiți pentru cele 3 copii?
Ce suporturi diferite de stocare utilizați?
Pe ce suport și unde păstrați copia offline, cât de des o actualizați și prin ce metodă?

Lucrurile se complică și mai mult dacă luați în calcul asigurarea disponibilității datelor și la nivelul utilizatorilor finali care lucrează la distanță. Sau dacă doriţi să beneficiați de protecția avansată împotriva atacurilor ransomware prin utilizarea metodei de backup WORM(Write Once Read Many), prin care datele copiate nu pot fi modificate pe o anumită perioada.

Mai multe detalii despre aceste strategii și soluții vă vom prezenta în viitoarele articole, însă, până la publicarea lor ne puteți contacta la adresa info@medialine.ro.